Intalnirea dintre cei doi pictori expozanti sta sub semnul complementaritatii dintre Septimul Capatana si Adelina Simona Ionescu, atat pe plan personal, prin relatia personala, de apropiere dintre cei doi, cat si al mentoratului pe care cel dintai, cu o experienta artistica ce incepe inca de la terminarea studiilor la Academia de Arte Bucuresti, sectia Arte decorative si Design, in anul 1992, il manifesta asupra discipolului a carui profesie, de natura juridica, nu il impiedica sa dea curs vocatiei de a picta.
Acesta intersectie complementara, care se manifesta pe toate planurile, personale si creative, a generat cea mai importanta expozitie a celor doi, la Galeria FormArt, care ii pune pe cei doi pictori intr-o ipostaza de completare si in plan tematic, pentru aceste serii de lucrari in care gasim o fascinanta translatare a naturii salbatice si naturii umane, a identificarii caracteristicilor animale in om, care s-a desprins, cel putin ipotetic, prin ceea ce a presupus civilizatia. Si totusi, realitatea cotidiana ne face sa ne intrebam daca nu cumva, in anumite situatii, suntem mai salbatici, mai feroce, decat vietatile din natura… Insa, nu salbaticia este miza pe care cei doi pictori si-au stabilit-o, ci exact contrariul: acele trasaturi sau caracteritici pozitive, ca blândețea, determinarea, frumusețea si loialitatea care se regasesc la cele doua referinte – om si animal. Bufnita, ca simbol al intelepciunii, in mitologie, isi gaseste corepondenta in portretul batranei lui Septimiu, care printr-o expresivitate deosebita ii imprima pe chip toate atributele trecerii prin viata si a acumularilor spirituale; dansatorul a carui dinamica si atitudine, in general, invoca agilititea anumalului de prada, sugerate, amandoua, prin gestualismul lui Septimiu Capatana si in general, lucrarile lui denota atat forta sugerarii, cat si a exprimarii plastice.
La Adelina, paralela se duce in zona sensibilitatii, a acelor atribute comune dintre om si animal, care vibreaza pe aceeasi frecventa: delicatetea pestilor se regaseste in cea a femeii invaluita in voaluri si dantele, minutios redate pe panza.
La Septimiu putem vedea foarte evident predilectia catre corpul uman, fie redat prin portret, fie ca studiu anatormic in compozitii dinamice, cateva dintre cele, inclusive cel de pe afis, intrand recent in licitatie la Vikart, “arhitecturi anatomice” constituite din corpuri umane care induc idei meditative, joc de concept si de traspuneri sau personificari ale vietatilor inconjuratoare, din registrul anumalier, cume cazul in caesta expozitie.
Adelina se “joaca” cu texturile, dar, mai pregnant, are o aplecare asupra detaliilor, spre minutiozitatea elementelor decorative.
Expozitia poate fi văzută, pana pe 15 decembrie, la Galeriile FormArt
Preluare Mimi Necula